cand copilul vorbeste uratUna din problemele cu care ne putem confrunta atunci cand copiii nostri incep sa vorbeasca este folosirea de cuvinte “urate” – cu conotatii sexuale, ofensatoare sau pur si simplu vulgare. In aceasta perioada (cea a copilariei timpurii – corespunzand varstei de 3-6 ani) copiii isi dezvolta vocabularul ascultand si imitand modul in care cei din jur vorbesc.

Este, de asemenea, perioada in care cei mici sunt familiarizati cu folosirea olitei, apoi a toaletei si in care cuvinte precum „caca”, „pipi”, „fund” devin pentru ei sursa de fascinatie si de amuzament.

Ei folosesc anumite cuvinte a caror semnificatie cel mai adesea nu o inteleg, dar despre care au auzit ca sunt „urate” sau al caror efect asupra adultilor l-au observat. Este vorba mai degraba de o explorare a cuvintelor noi si de testare a reactiilor adultilor.

Folosirea de cuvinte „interzise” este o modalitate prin care copiii obtin atentia, chiar si negativa, a parintilor, fie ca acestia se scandalizeaza, fie ca se amuza de pe urma celui mic, iar adesea sursa acestor cuvinte pot fi chiar parintii (urmariti cu multa atentie de copil, chiar si in momente in care mai „scapa” cate o expresie sau un cuvant nelalocul lor).

Copiii pot folosi cuvintele urate si atunci cand reactioneaza la frustrare sau isi exprima emotiile negative (de multe ori dupa modelul invatat de la cei apropiati).

Pentru copiii mici folosirea cuvintelor „urate” este de obicei doar o faza trecatoare si are loc in absenta intelegerii.

Din pacate nu putem controla si cenzura in totalitate anturajul si sursele de informatie ale copilului, dar putem decide in schimb modul in care il educam si il putem ajuta sa constientizeze impactul unor astfel de cuvinte. Desi prescolarii nu inteleg de cele mai multe ori semnificatia acestor cuvinte, ei pot intelege foarte bine ca anumite cuvinte pot face rau altora.

Cum procedam atunci cand observam acest tip de comportament?

  • Pastrati-va calmul si atitudinea detasata, nu faceti o problema mare din folosirea cuvintelor buclucase de catre copil – astfel copilul va intelege ca nu va poate usor manipula si scoate din sarite, deturna de la alte activitati sau obtine atentie prin intermediul cuvintelor urate;
  • Mentineti-va o mimica indiferenta si ignorati copilul atunci cand vorbeste astfel (ignorarea presupune sa nu va adresati copilului si sa nu aveti nici o reactie timp de cateva minute dupa ce copilul a folosit cuvantul); cel mai probabil acest comportament se va atenua in cateva luni cel mult, chiar daca pe termen scurt efectul obtinut poate fi unul paradoxal (copilul sa insiste mai mult pe vorbitul urat pentru a va determina sa cedati) ;

Oricat ar fi de amuzante unele momente in care copilul foloseste acest gen de cuvinte, rezistati tentatiei de a rade sau a va minuna si nu incurajati prietenii sau alti membri ai familiei sa se amuze deoarece copilul va interpreta acest lucru ca pe o incurajare din partea dumneavoastra;

  • In cazul in care comportamentul nedorit nu dispare dupa cateva luni de ignorare,  sau in cazul in care alegeti sa corectati anumite cuvinte pe care le considerate inacceptabile, nu va aratati suparat sau furios; ii puteti spune de exemplu copilului, pe un ton neutru si calm, ca a folosit un cuvant care i-ar putea face pe unii oameni sa se simta jenati si ca e mai bine sa incerce sa nu foloseasca acel cuvant in prezenta altora pentru ca stiti ca el este o persoana buna si nu ar vrea ca oamenii sa se simta rau din cauza lui. Apoi intorceti-va la ceea ce faceati inainte, incheind astfel discutia;
  • Regulile pot ajuta si ele copilul sa inteleaga care cuvinte sunt tolerate si care cuvinte nu sunt acceptabile – astfel, puteti formula o regula de genul ”Nu folosim cuvinte care ar putea sa ii raneasca sau sa ii jigneasca pe ceilalti”; in cazul in care regula nu este respectata puteti aplica masurile sau sanctiunile pe care le folositi de obicei atunci cand copilul incalca regulile;
  • Ajutati copilul sa gaseasca sinonime sau expresii acceptabile pentru a inlocui cuvintele nepermise, in special in situatiile frustrante; uneori pot functiona foarte bine variantele comice ( ceva de genul “o suta de carnati murati” sau „o mie de elefanti plouati”) care au si avantajul de a transforma instant frustrarea celui mic in amuzament;
  • Denumirea corecta a partilor si a functiilor corpului nu trebuie considerata ca o folosire de cuvinte urate, dimpotriva, copilul trebuie invatat sa vorbeasca despre acestea cat mai deschis si mai explicit; in caz contrar el poate ajunge sa se rusineze de ele;
  • Nu in ultimul rand, supravegheati-va cu atentie limbajul si fiti cu adevarat un model pentru copilul dumneavoastra; evitati fiecare cuvant si expresie pe care nu le doriti in vocabularul copilului dumneavoastra, astfel ii veti putea cere mult mai usor sa nu le foloseasca si veti avea mult mai multe sanse de succes.

*Psiholog Diana Iamandescu