Aud din ce in ce mai des intrebarile: De ce nu mai citesc copiii din ziua de azi? Cum sa ii fac sa citeasca?

In primul rand, nu sunt de acord cu afirmatia ca nu citesc copiii. Cred ca perceptia este data in parte de diferenta intre generatii. Noua, generatiei de adulti ne place sa credem ca noi am fost mai harnici decat sunt copiii de astazi. Sunt de acord ca exista si copii care nu citesc, cum erau si acum 20 de ani. O parte dintre ei poate, resping lumea minunata a lecturii tocmai sub influenta indirecta, parintilor sau a profesorilor.
Daca esti parinte sau profesor de copil mic, care inca nu citeste, sau de copil mare, caruia nu-i plac cartile, iata ce iti propun sa ai in vedere:

• Copilul nu face neaparat ce i se spune, ci mai degraba ce vede in casa. Daca vrei sa ai un copil care citeste, ar fi bine sa te vada citind de placere. Foarte multi dintre parintii care ma intreaba cum sa determine copilul sa indrageasca lectura, nu o indragesc la randul lor, sau nu citesc frecvent in timpul liber de placere.
• Niciodata, niciodata nu il pedepsi pe copil punandu-l sa citeasca.
• Nu folosi cuvantul TREBUIE asociat cu lectura. Copiii resping din start tot ceea ce este obligatoriu. Asa incat, daca esti profesor nu le da lista obligatorie de lectura. Alege impreuna cu ei lista, sau fa-le lista de recomandari. Daca esti parinte, ajuta-l sa aleaga ce vrea sa citeasca. Stiu ca librariile sunt pline de carti nepotrivite desi ele se afla la raionul de carte pentru copii, dar daca te informezi inainte, il poti ajuta sa aleaga dintr-o plaja de carti potrivite, ceva ce il intereseaza.
• Trebuiesc stabilite clar obiectivele acestei activitati. Din punctul meu de vedere, copilul citeste ca sa prinda gustul lecturii si ca sa exerseze, astfel incat, prin exercitiu sa perfectioneze acesta deprindere. Nu vad motive pentru care sa fortam copiii sa citeasca un anumit text, adesea neadecvat varstei mici. Nu inteleg de ce TREBUIE sa le impunem o lista anume de autori, sau carti cu limbaj arhaic, carti cu mesaj trist, violente sau pur si simplu texte foarte grele, pe care nici noi nu suntem capabili sa le citim cu placere. Nu inteleg de ce sa nu-i lasam sa citeasca exact ce vor, atat timp cat ne asiguram ca vorbim despre o lectura frumoasa, care contine mesaje potrivite pentru ei. Nu inteleg de ce se aduc in clasele mici lecturi grele, urate, povesti care sunt aproape de groaza, doar sub pretextul „clasicului” si pentru ca le-am citit si noi. (Nu mai conteaza ca noi am citit in clasa a VI-a ce le cerem lor in clasa a III-a. Asta nu face decat sa strice bucuria copilului de a citi!). Doar pentru ca asa se face? Cine spune asta?
• Avand in vedere ca, la clasele primare, lista de lectura nu este stabilita prin curricula scolara, ci de catre invatator, acesta ar trebui sa nu se bazeze pe experinta proprie de acum 20 de ani, ci sa gaseasca variante actuale de povesti/texte interesante pentru copii.
• Pentru ca subiectul sa prezinte interes pentru copil, ar trebui sa fie conectat la universul acestuia. Copiilor le plac subiectele simple, amuzante, care au legatura cu activitatile lor cotidiene, cu grupul de prieteni si temele fantastice, carti cu roboti, masini, minioni etc.
• Sunt multi copii nediagnosticati oficial, care sufera de dislexie. Copilul dislexic citeste si scrie foarte greu, el nu poate asocia simbolul care reprezinta litera cu sunetul respectiv. Adesea, copilul dislexic este considerat ca fiind lenes sau lipsit de lipsit de interes, iar procesul de invatare este chinuitor. Corect diagnosticati, copiii cu dislexie pot fi ajutati sa deprinda scrisul sau cititul prin metode specifice. Sunt in lume dislexici care au devenit scriitori de succes sau oameni de afaceri, aceasta afectiune neavand nici o legatura cu potentialul sau inteligenta copilului.
• Piata de carte de copii ar putea fi mai rafinata, iar editurile mai atente la cartile pe care le publica. Poate ar trebui ca in librarii sa existe mai multe exemplare nesigilate pe care profsorii sa le poata lectura ca sa le poata apoi recomanda copiilor.

Noi la Butterfly, am demarat un proiect de recomandari, in speranta ca vom reusi sa ajutam parintii sa aleaga mai usor carti potrivite pentru copiii mici.