Ma gandeam cum facem noi parintii slalom printre informatii in dorinta devenita aproape incrancenare, de a fi cei mai buni parinti pentru copiii nostri.
Cu tot avantul inainte mergem la cursuri de parenting inainte sa se nasca copilul, la cursuri de nutritie, ne bagam in toate grupurile posibile din online, studiem tot ce se poate studia despre vaccinuri si medicamente, despre alimentatie, despre sisteme educationale si asa mai departe, totul din dorinta de a fi cei mai buni parinti.
Daca v-as spune ca o data la 5 ani pare ca se rastoarna informatiile iar noi pierdem timp atat de important invatand si aplicand pe copiii noastri ce poate se dovedeste peste cinci ani ca nu mai este bun?
Acum 13 ani, cand eu am nascut, copilul trebuia plantat in patut si lasat sa planga…..acum am citit ca primii 3 ani s-a dovedit clar ca trebuie tinut in pat cu mama.
Laptele era bun, acum e cancerigen.
Sparanghelul, avocado si brocoli au devenit un “must” in tot ce inseamna alimentatie sanatoasa….ma intreb pana cand?
Acum 13 ani nu imi puneam problema sa decid eu ce vaccin face copilul, am ales un medic cu incredere si m-am bazat pe el. Acum, privim medicii banuitori ca “daca” ne injecteaza copiii cu ceva rau.
Si totusi, avem din ce in ce mai multi copii cu alergii alimentare. Avem la unul dintre sedii un copilas cu alergie la 85 de produse alimentare. Din ce in ce mai multi parinti vin de acasa cu sufertase cu niste chestii de mancat de care nu am auzit in viata mea si arata dubios.
Si totusi, avem din ce in ce mai multi copilasi cu forme de autism. Sigur….colega mea spune ca este o forma de evolutie….
Si totusi avem din ce in ce mai multi copii obositi de viata de cum au intrat la scoala. Dar sigur, au punctaje maxime la concursuri.
Si totusi avem din ce in ce mai multi copii cu probleme de greutate sau copii care dupa ce scapa de “blestemul avocado si sparanghel” se arunca in chioscul de la scoala cu toata energia.
Si totusi avem din ce in ce mai multi copii…..
Cum ar fi sa va bucurati ca este sanatos? Cum ar fi sa incercati sa vedeti cum ii place sa ii aratati ca il iubiti? Cum ar fi sa ii spuneti “esti perfect”
Cum ar fi sa nu va mai invinovatiti ca poate nu faceti destul? Cum ar fi sa stiti pur si simplu ca nu exista parinte mai bun decat voi pentru copilul vostru si ca nu exista reteta mai buna pentru crescut copii decat prezenta, iubirea si acceptarea.
Cum ar fi sa va dati jos din spate sacul acesta greu de pietre pe care ii duceti zilnic si care inseamna teama ca nu il cresc bine, actual si nu va fi cel mai bun din cauza mea.