Tag Archives: educatie

Pana la urma, cine trebuie sa puna limite copiilor?

In ultimul timp am tot avut discutii in diverse contexte despre limitele pe care parintii nu le pot pune copiilor.

Gradinitele in care fac mentorat se confrunta cu asteptarile unei parti dintre parinti de a le fi reglate limitele copiilor exclusiv la gradinita, unde sta copilul cel mai mult.

Am prieteni care ma abordeaza pentru ca nu se mai descurca cu comportamentul copilului. De regula mesajul merge in zona “vrem sa il crestem altfel decat am fost noi crescuti, in abuz si limitari. El e foarte destept si ne joaca pe degete, noi suntem fascinati de el, iar de la gradinita ne spun ca trebuie sa facem ceva acasa sa ii punem limite si noi nu stim nici cum, nici daca este necesar.” Sunt doar doua exemple, dar ele pot continua la nesfarsit.

Din dorinta de a nu mai fi abuzivi, cum au fost adultii din jur in generatia anterioara, parintii merg in zona opusa, aceea de a fi cat mai flexibili si permisivi. Asociaza totodata relaxarea copilului versus crisparea unui copil din generatiile trecute cu metoda buna de parenting.

Totodata, avalansa de informatii despre educatia cu blandete omniporezenta fie este expusa prost, fie inteleasa prost. Educatie cu blandete nu inseamna sa permiti orice si sa ajungi sa fii asuprit de propriul copil. Am auzit de nenumatate ori : “nu stiu ce sa fac cu el, suntem depasiti”, fraza insotita de o privire disperata a unui parinte care incearca sa isi indeplineasca cu intentii bune de asemenea rolul de parinte si nu mai reuseste sa iasa din bucla neputintei desi copilul este inca foarte mic. Este o iluzie insa sa crezi ca un copil mic fara limite va deveni un copil mare linistit sau un adult echilibrat.

Un alt motiv pentru care se intampla sa nu existe limite clare este pentru ca acestea cer consecventa si disciplina din parte parintilor iar asta este uneori obositor. Cand vii seara la de la birou si ai nevoie de putina limiste s-ar putea sa ti se para greu de suportat frustrarea copilului care se confrunta cu limite sau consecintele nerespectarii limitelor.

Sa va explic insa ce inseamna limite si de ce pe termen lung lipsa limitelor duce la deservicii majore pe care parintii le fac copiilor, avand cele mai bune intentii. Cum se mai poate spune: “drumul spre iad este pavat cu bune intentii”

Limitele sunt reguli, regulamente sau constrângeri impuse pentru a stabili cadru clar și coerent în comportamentul și acțiunile copilului. Aceste limite sunt stabilite  pentru a ghida și direcționa comportamentul copilului, pentru a-l învăța responsabilitatea, autocontrolul și regulile sociale.

Limitarea presupune, de asemenea, să stabilești așteptări clare și să impui consecințe pentru nerespectarea acestor așteptări. Aceste limite pot varia în funcție de vârstă, cultură și valori familiale, dar scopul lor principal este să creeze un mediu sigur, disciplinat și educativ pentru copil.

Una dintre cele mai importante responsabilități ale unui părinte este să ofere copilului o educație sănătoasă și echilibrată, iar stabilirea limitelor adecvate este parte importanta in acest proces. Limite clare nu inseamna doar disciplină, ci și dezvoltarea și încurajarea abilităților sociale și emoționale ale copilului.

In momentul in care parintele stabileste o limita clara si structurata in mod consecvent, el ajuta copilul sa se simta in siguranta si sa autoregleze.

Contrar intuitiei ca in stresezi daca pui limite, un copil cu limite clare  vede parintele ca pe un stalp pe care se poate baza si se simte ancorat, mai increzator si are incredere la randul lui in parinte.

Creșterea unui copil fără limite poate avea consecințe negative pe termen lung. Copiii care nu învață să respecte reguli și limite pot avea dificultăți în relațiile sociale, deoarece pot deveni egoiști sau neprietenoși. De asemenea, lipsa limitelor poate duce la comportamente periculoase sau nesănătoase, cum ar fi consumul de droguri sau implicarea în activități ilegale.

Copiii care cresc fără limite pot deveni și mai nesiguri și anxioși, deoarece nu au o structură și un ghid pentru a-și dezvolta încrederea și înțelegerea lumii din jurul lor. Fără limite, ei pot deveni prea încrezători sau prea nesiguri, ceea ce poate afecta negativ dezvoltarea lor emoțională și socială.

O limită sănătoasă ar putea fi cea referitoare la timpul petrecut în fața ecranului.  Părintele poate stabili un număr limitat de ore pe zi și poate impune consecințe, precum restricționarea accesului la ecran, dacă această limită este depășită. Prin aceasta, copilul învață să gestioneze timpul și să înțeleagă consecințele depășirii limitelor.

Un alt exemplu important se referă la limitele privind comportamentul social. Părintele poate stabili reguli clare cu privire la respectul și bunul comportament. Aceste limite îi ajută pe copii să învețe despre relații sănătoase și respect reciproc.

De exemplu, un părinte ar putea impune o regulă privind sărutul și îmbrățișarea doar cu permisiune și explică de ce este important să se respecte spațiul personal al altor persoane.

În concluzie, rolul părintelui în stabilirea limitelor sănătoase pentru copil este esențial pentru dezvoltarea copilului. Prin stabilirea unor limite clare și coerente, se oferă copiilor o bază solidă pentru dezvoltarea lor emoțională și socială.  Părinții  ar trebui sa vada limitele ca pe un instrument pentru a-și ghida copiii spre o dezvoltare sănătoasă.

In acelasi timp este important sa se inteleaga ca sarcina din pacate nu poate fi delegata. Chiar daca la scoala sau la gradinita se pun limite, fie ele vor fi respectate doar in cadrul respectiv, fie nu vor fi respectate deloc.

 

COMUNICARE SI NU NUMAI – SFATURI PENTRU ANTREPRENORI IN DEVENIRE

 

Inspiratia acestui articol vine de la interactiunea cu numarul mare de antreprenori pe care i-am intalnit aseara la STUP- Banca Transilvania si cuprinde ce le-am spus tinerilor antreprenori aflati la inceputul drumului lor si ce poate nu am apucat sa le spun din lipsa de timp sau de conexiune cu tema.

Începerea unei afaceri noi poate fi atât entuziasmantă, cât și provocatoare. Iată cateva sfaturi pentru antreprenorii în devenire:

  1. Nu astepta sa consideri ca esti  100% pregatit sa incepi. Stiu oameni mult mai destepti decat mine de exemplu,  care nu au inceput antreprenoriatul de frica ca nu vor avea succes si nu vor fi 100% pregatiti si sunt sigura ca in loc sa aiba succes, vor trai toata viata cu intrebarea “cum era daca…”.  Nu te concentra pe cei 10% care nu merg fara sa fii atent la cei 90% care merg. Iar asta este valabil si pentru toate celelalte aspecte din viata ta.
  2. Nu face investitii nesabuite in nimic aiuristic. Monitorizeaza cu atenție finanțele încă de la început. Fa-ti un buget, urmăreste fluxul de numerar și fii atent în ceea ce privește cheltuielile. Este crucial să planifici sustenabilitatea financiară pe termen scurt, cât și pentru cea pe termen lung. Imi aduc aminte de o experienta pe care am trait-o cand am preluat gradinita cuiva in care se investisera sume fabuloase in mobilier si au ramas fara resurse si putere inainte sa inceapa asa ca au renuntat. Nu platiti ‘jdemii de euro pe brand, campanii si mai stiu eu ce. Luati pas cu pas si totul la timpul potrivit ca sa nu va autosufocati.
  3.  Inconjoara-te cu oameni destepti care sunt eventual pe acelasi drum, la borne kilometrice mai avansate. Toti vor vrea sa te ajute, fiecare isi doreste sa contribuie. Alege mentori din diverse domenii, fii vulnerabil, smerit si intreaba. Am citit undeva ca asa a capatat Anastasia Soare parte din intelepciunea de business, intreband cliente pe care le pensa, care intotdeauna au sfatuit-o. Asta se intampla si aici in tara garantat.
  4. Chiar daca ti se pare ca a explodat activitatea ta, fii smerit. Exista un risc de a iti umfla ego-ul cu pompa superficial si de regula dupa asta vine o tranteala maxima. Fii smerit, fii smerit, fii smerit.
  5. Peisajul de afaceri este dinamic, iar obstacolele fac parte din antreprenoriat. Fii pregătit să te adaptezi la circumstanțele din ce in ce mai volatile. Reziliența este cheia; capacitatea de a reveni după obstacole și de a continua înainte este ceea ce separă antreprenorii de succes de ceilalți. Nimeni nu are o linie lina si fluida care sa urce in sus spre succes. Imi place mult cum spunea Winston Churchill si anume ca “Succesul este abilitatea de a trece din esec in esec fara a-ti pierde entuziasmul”
  6. Investe în strategii eficiente de marketing pentru a construi conștientizarea brandului și pentru a atrage clienți. Dar investeste atat cat poti, nu aiuristic, nu te indatora, nu iti imagina ca doar pe asta poti creste afacerea ta. Dezvolta o prezență online diversificata pe multiple canale digitale. Comunica în mod constant, chiar si atunci cand ti se pare ca nu aveti nevoie. In ultimul timp mi se pare ca la fel de valoros ca ceea ce faci/produci este felul in care comunici.
  7. Fii conectat la din ce in ce mai variatele instrumente noi de AI care au aparut si care pot sa ofere o optimizare fabuloasa efortului tau. Aseara s-a povestit mult despre ChatGPT ca fiind un instrument suport fabulos.

5 GRESELI PE CARE LE FAC ANTREPRENORII IN EDUCATIE LA INCEPUT DE DRUM

Există adevăr în zicala, „o greșeală este doar o oportunitate de creștere și învățare”. O eroare minoră poate fi văzută, de obicei, ca o lecție despre ce să nu faci, așa că nu-ți fie teamă să încurci din când în când, mai ales dacă ești proprietar de afaceri sau te gândești să-ți începi propria afacere. Odată ce știi ce să nu faci, ești cu un pas mai aproape de a ști ce să faci și cum să faci asta!

Acestea fiind spuse, nu există niciun motiv pentru care trebuie să faci singur acele greșeli pentru a învăța din ele. A învăța din greșelile altor antreprenori care au început înaintea ta este o modalitate excelentă de a asigura succesul, indiferent de efortul tău.

Mai jos sunt cinci greșeli comune pe care fiecare antreprenor in educatie care se afla la inceput de drum ar trebui să le evite.

Ai O MOTIVATIE INCORECTA DE A PORNI LA DRUM.

Sa incepi o scoala/gradinita/afterschool sau alta institutie educationala  din motivatii precum:

„am un copil si mi se pare ca am fost un bun parinte iar asta inseamna ca stiu sa fac educatie” sau

„m-am saturat sa fiu angajat si vreau sa am timp liber asa ca imi deschid gradinita” sau

„am un spatiu si nu am ce sa fac cu el si m-am gandit ca iubesc copiii si atunci gradinita este o alegere foarte buna pentru spatiul meu”

Decizia de a incepe o activitate care presupune o investitie pe termen foarte lung de timp si bani este o decizie care este corect sa fie luata obiectiv si nu bazat pe emotie. Ce trebuie sa stie orice antreprenor in educatie este ca un proprietar de gradinita lucreaza cel mai mult cu parintii si ceilalti stakeholderi iar lucrul cu copiii este doar o parte din activitatea antreprenoriala. De foarte multe ori trec zile intregi in care interactiunea directa a antreprenorului cu copiii este doar in trecere asadar, asa cum sa ai o brutarie nu inseamna sa faci paine, nici sa ai o gradinita nu inseamna sa predai.

De asemenea, cei mai multi dintre viitorii antreprenori isi imagineaza ca daca nu exista un cadru care sa presupuna un program standard, asta inseamna timp liber. Dar realitatea este ca un startup inseamna multe alte lucruri dar niciodata timp liber, cel putin in primii ani de activitate.

Sunt doar doua exemple care demonteaza motivatii initiale si care pot duce destul de repede antreprenorul intr-o zona de frustrare si disconfort. Un set de motivatii initiale corect identificare pastrea energia si puterea de munca pe termen lung si de aceea este foarte important sa descoperim „de ce-ul” care ne face sa demaram o activitate de acest fel.

NU CHELTUIESTI SUFICIENȚI BANI (SAU CHELTUIESTI PREA MULȚI)

Ca antreprenor, banii vor fi probabil o preocupare principala.

A nu evalua corect sau a nu evalua deloc investitia duce intr-o zona de haos.

Majoritatea antreprenorilor abia au bani de cheltuit.

Cei care au insa mentalitatea „trebuie să cheltuiești bani pentru a face bani” pot intra tot intr-o zona distructivă dacă este lăsată necontrolată. În schimb, ar trebui sa fii undeva la mijloc. Ține cont de cheltuielile și finanțele tale și învață să cheltuiești suficient, dar nu prea mult.

De asemenea invata sa corelezi cheltuielile cu etapele de investitie asa incat sa nu ramai in mijlocul procesului de startup fara resurse financiare.

TE GANDESTI CA LE FACI TU PE TOATE.

Motivatia acestei decizii de regula este legata de senzatia ca nu ai resurse, dar de cele mai multe ori tocmai acesta decizie te face sa cheltuiesti mult mai mult. Luand langa tine un mentor sau consultant cu experienta, mergi deja pe un drum batatorit cu solutii optimizate si riscul sa irosesti bani este mult mai mic.

alta motivatie poate fi „nu stie nimeni ca mine pentru ca eu imi cunosc produsul, eu am avut ideea, eu stiu nisaȚ.

Sigur este asa, dar asta nu inseamna ca un antreprenor are toate abilitatile din toate sferele de cunostinte presuruse de un proces de dezvoltare a afacerii. Fiind „om bun la toate” te poate duce usor intr-o zona de extenuare si demotivare fara reduceri semnificative de costuri, intr-un final.

 

ITI PUI PRODUSUL PE PRIMUL LOC SI UITI DE CLIENT SI COMUNICAREA CU EL

S-ar putea sa nu sune ca o greseala, dar de cele mai multe ori antreprenorii isi imagineaza ca totul este despre produs: Cum arata gradinita/scoala si programa folosita?

Asta rupe legatura importanta cu ce nevoi are clientul si cum reuseste sa comunice antreprenorul ca nevoile clientului vor fi implinite. Nu produsul plateste cheltuielile, clientul plateste chieltuielile iar asta este un reminder extrem de important pentru primii ani pe care ii dedici unei gradinite sau unui alt produs educational.

Mai ales in cazul lucrului cu copiii mici, care nu sunt consumatorii finali, (parintii lor sunt in aceeasi masura clienti), comunicare este uneori mai importanta decat cum arata spatiul sau cum arata procesul educational, desi este greu de crezut si acceptat.

FACI MARJELE DE PROFIT PREA MICI SAU PREA MARI

Marjă de profit sănătoasă este esențială pentru succesul tău. Setarea prea scăzută acum vă va face viața infinit mai dificilă în viitor. Acest lucru se datorează faptului că în cele din urmă va trebui să creșteți prețurile, iar apoi clienții tăi vor fi supărați. Este mai bine să setați imediat o marjă de profit realistă. Doar stabiliți costurile de producție și operare, determinați câtă flexibilitate aveți și apoi setați un preț rezonabil pentru a avea o marjă solidă. Nu-ți fie frică să ajungi prea sus la începutul lucrurilor.

In acelasi timp, marjele prea mari de profit stabilite din dorinta de a fi pe profit in prima zi de activitate, pot fi daunatoare in aceeasi masura daca sunt sunt adaptate la realitatea pietei.

Nu este ușor să fii antreprenor. Daca ar fi usor, toata lumea ar fi antreprenor, n-am avea loc unii de ceilalti si n-am mai avea de unde sa alegem angajati.

Vei face sigur greșeli, face parte din proces. Dar poti invata din greselile celorlalti si te poti pregati temeinic de la inceput pentru drumul tau. Asta va face procesul de inceput mult mai lin, solid si stabil.

 

Poti face ceva sa fii mai fericit?

Unul dintre cursurile care mi-au influentat felul in care gandesc este “The Science of Well Being” . Il puteti gasi pe Coursera, o platforma pe care o recomand din suflet pentru ca aduce educatia marilor Universitati intr-un spatiu super accesibil, Cursul “The Science of Well Being” este al Yale University, predat  de sefa catedrei de psihologie, Laurie Santos.

Va impartasesc cateva idei care  mi-au ramas mie in minte, pentru zilele nu tocmai usoare prin care suntem nevoiti sa trecem.

In primul rand trebuie sa stiti ca, desi fericirea este o preocupare constanta in viata noastra si nu doar a noastra, a fost in trecut si va fi in viitor, stim destul de putine despre acest concept si ceea ce stim cu siguranta este ca stam  rau la a face predictii despre ceea ce ne va face fericiti. Pe scurt, studiile arata ca habar nu avem ce este fericirea si investim efortul imense in niste variante complet gresite.

Daca v-as pune sa completati fraza “Cand o sa……..voi fi fericit”, probabil raspunsul va fi legat ce ceva din exteriorul vostru, ceva foarte palpabil. Cand o sa am mai multi bani, casa pe care o vreau, masina dupa care tanjesc, o iubita dupa care sa intoarca toata lumea  capul, un sot care sa ma rasfete, jobul ideal, corpul ideal, etc….

Toate aceste predictii insa conform unor studii serioase nu sunt reale, lucrurile de mai sus odata bifate nu v-ar face mai fericiti pe termen lung.

Daca vreti sa aprofundati trebuie sa cautati cursul lui Laurie sau sa o ascultati in diverse podcasturi, pentru ca, concluziile de mai jos se bazeaza pe niste studii foarte temeinice si nu sunt nicidecum opiniile ei personale, insa  pe scurt, lucrurile stau cam asa:

  • starea nostra de bine este in proportie de 50% influentata genetic (venim cu optiunea optimist sau pesimist din fabrica), 10% de imprejurari si 40% din atitudinea noastra. Deci pe asta 40% ne putem baza ca il putem influenta;
  • intuim gresit caile prin care dobandim o stare de bine si de obicei pierdem energie uriasa sa ajungem acolo, in punctul in care ne imaginam ca am fi fericiti iar acolo nu gasim nimic; de fapt cele mai puternice intuitii sunt false adeseori.
  • gandim gresit in termeni absoluti, totul sau nimic si avem repere comparative gresite. La harvard s-a facut un studiu in care oamenii au fost intrebati daca prefera sa castige 50K cand ceilalti castiga 25K sau sa castige 100K cand ceilalti castiga 250K. Ce credeti, au ales prima varianta.
  • nu luam in calcul “hedonic adaptation” respectiv mintea se obisnuieste relativ repede cu orice si revine la gradul initial de stare de bine. Adica dupa 2 ani de cand te-a luat de nevasta, esti la fel de fericita cum erai inainte. Asta cu “au fost fericiti pana la adanci batraneti” nu e ce trebuie….
Ce ne face cu adevarat mai fericiti?
– sa fim buni cu ceilalti!
– sa avem timp mai mult
– sa ne conectam social cu ceilalti
– sa ne controlam mintea (a wander mind is an unhappy mind)
Ce strategii ai la indemana sa ajungi acolo?
– sa savurezi constient ce experimentezi!
– sa scrii in jurnalul recunostintei in fiecare zi
– sa dormi 7 ore
– sa faci miscare minim 30 de minute zilnic
– sa meditezi zilnic
– sa te mai compari (fie spune STOP, fie nu te mai afla in contextual comparatiei)
– sa intreruri experientele, fa pauza si apoi reincepe, asa incat mintea sa nu se obisnuiasca (de-asta ne fac fericiti vacantele si nu masinile de exemplu)

Nu uitati ca toata stiinta din lume nu ajuta fara a experimenta, dar eu desi ce am scris mai sus par clisee, daca devin obicei va ajuta foarte mult, pentru ca le-am testat.

Pe de alta parte, desi traim toti animati de aceasta dorinta de a fi fericiti, nu stiu daca natura a avut asta ca deziderat cand ne-a creat. Poate suntem sa evoluam ca specie, sau suntem sa ne gasim sensul, esenta…….si poate toate astea nu au nimic a face cu conceptul de fericire la care ne gandim fiecare dintre noi. Insa asta nu ne impiedica sa gasim drumul spre o stare de bine, de echilibru si de bine.

 

 

 

Cum ar fi?

Ma gandeam cum facem noi parintii slalom printre informatii in dorinta devenita aproape incrancenare, de a fi cei mai buni parinti pentru copiii nostri.
Cu tot avantul inainte mergem la cursuri de parenting inainte sa se nasca copilul, la cursuri de nutritie, ne bagam in toate grupurile posibile din online, studiem tot ce se poate studia despre vaccinuri si medicamente, despre alimentatie, despre sisteme educationale si asa mai departe, totul din dorinta de a fi cei mai buni parinti.
Daca v-as spune ca o data la 5 ani pare ca se rastoarna informatiile iar noi pierdem timp atat de important invatand si aplicand pe copiii noastri ce poate se dovedeste peste cinci ani ca nu mai este bun?
Acum 13 ani, cand eu am nascut, copilul trebuia plantat in patut si lasat sa planga…..acum am citit ca primii 3 ani s-a dovedit clar ca trebuie tinut in pat cu mama.
Laptele era bun, acum e cancerigen.
Sparanghelul, avocado si brocoli au devenit un “must” in tot ce inseamna alimentatie sanatoasa….ma intreb pana cand?
Acum 13 ani nu imi puneam problema sa decid eu ce vaccin face copilul, am ales un medic cu incredere si m-am bazat pe el. Acum, privim medicii banuitori ca “daca” ne injecteaza copiii cu ceva rau.

Si totusi, avem din ce in ce mai multi copii cu alergii alimentare. Avem la unul dintre sedii un copilas cu alergie la 85 de produse alimentare. Din ce in ce mai multi parinti vin de acasa cu sufertase cu niste chestii de mancat de care nu am auzit in viata mea si arata dubios.
Si totusi, avem din ce in ce mai multi copilasi cu forme de autism. Sigur….colega mea spune ca este o forma de evolutie….
Si totusi avem din ce in ce mai multi copii obositi de viata de cum au intrat la scoala. Dar sigur, au punctaje maxime la concursuri.
Si totusi avem din ce in ce mai multi copii cu probleme de greutate sau copii care dupa ce scapa de “blestemul avocado si sparanghel” se arunca in chioscul de la scoala cu toata energia.
Si totusi avem din ce in ce mai multi copii…..

Cum ar fi sa va bucurati ca este sanatos? Cum ar fi sa incercati sa vedeti cum ii place sa ii aratati ca il iubiti? Cum ar fi sa ii spuneti “esti perfect”
Cum ar fi sa nu va mai invinovatiti ca poate nu faceti destul? Cum ar fi sa stiti pur si simplu ca nu exista parinte mai bun decat voi pentru copilul vostru si ca nu exista reteta mai buna pentru crescut copii decat prezenta, iubirea si acceptarea.
Cum ar fi sa va dati jos din spate sacul acesta greu de pietre pe care ii duceti zilnic si care inseamna teama ca nu il cresc bine, actual si nu va fi cel mai bun din cauza mea.