Unul dintre cursurile care mi-au influentat felul in care gandesc este “The Science of Well Being” . Il puteti gasi pe Coursera, o platforma pe care o recomand din suflet pentru ca aduce educatia marilor Universitati intr-un spatiu super accesibil, Cursul “The Science of Well Being” este al Yale University, predat de sefa catedrei de psihologie, Laurie Santos.
Va impartasesc cateva idei care mi-au ramas mie in minte, pentru zilele nu tocmai usoare prin care suntem nevoiti sa trecem.
In primul rand trebuie sa stiti ca, desi fericirea este o preocupare constanta in viata noastra si nu doar a noastra, a fost in trecut si va fi in viitor, stim destul de putine despre acest concept si ceea ce stim cu siguranta este ca stam rau la a face predictii despre ceea ce ne va face fericiti. Pe scurt, studiile arata ca habar nu avem ce este fericirea si investim efortul imense in niste variante complet gresite.
Daca v-as pune sa completati fraza “Cand o sa……..voi fi fericit”, probabil raspunsul va fi legat ce ceva din exteriorul vostru, ceva foarte palpabil. Cand o sa am mai multi bani, casa pe care o vreau, masina dupa care tanjesc, o iubita dupa care sa intoarca toata lumea capul, un sot care sa ma rasfete, jobul ideal, corpul ideal, etc….
Toate aceste predictii insa conform unor studii serioase nu sunt reale, lucrurile de mai sus odata bifate nu v-ar face mai fericiti pe termen lung.
Daca vreti sa aprofundati trebuie sa cautati cursul lui Laurie sau sa o ascultati in diverse podcasturi, pentru ca, concluziile de mai jos se bazeaza pe niste studii foarte temeinice si nu sunt nicidecum opiniile ei personale, insa pe scurt, lucrurile stau cam asa:
- starea nostra de bine este in proportie de 50% influentata genetic (venim cu optiunea optimist sau pesimist din fabrica), 10% de imprejurari si 40% din atitudinea noastra. Deci pe asta 40% ne putem baza ca il putem influenta;
- intuim gresit caile prin care dobandim o stare de bine si de obicei pierdem energie uriasa sa ajungem acolo, in punctul in care ne imaginam ca am fi fericiti iar acolo nu gasim nimic; de fapt cele mai puternice intuitii sunt false adeseori.
- gandim gresit in termeni absoluti, totul sau nimic si avem repere comparative gresite. La harvard s-a facut un studiu in care oamenii au fost intrebati daca prefera sa castige 50K cand ceilalti castiga 25K sau sa castige 100K cand ceilalti castiga 250K. Ce credeti, au ales prima varianta.
- nu luam in calcul “hedonic adaptation” respectiv mintea se obisnuieste relativ repede cu orice si revine la gradul initial de stare de bine. Adica dupa 2 ani de cand te-a luat de nevasta, esti la fel de fericita cum erai inainte. Asta cu “au fost fericiti pana la adanci batraneti” nu e ce trebuie….
Nu uitati ca toata stiinta din lume nu ajuta fara a experimenta, dar eu desi ce am scris mai sus par clisee, daca devin obicei va ajuta foarte mult, pentru ca le-am testat.
Pe de alta parte, desi traim toti animati de aceasta dorinta de a fi fericiti, nu stiu daca natura a avut asta ca deziderat cand ne-a creat. Poate suntem sa evoluam ca specie, sau suntem sa ne gasim sensul, esenta…….si poate toate astea nu au nimic a face cu conceptul de fericire la care ne gandim fiecare dintre noi. Insa asta nu ne impiedica sa gasim drumul spre o stare de bine, de echilibru si de bine.
