Este ca si cum cresc un copil.
A fost mic iar eu speriata. Nu stiam ce sa-i fac, cum sa-l indrum, cum sa ii fiu mama buna. M-am intrebat de mii de ori daca am facut bine ca l-am facut.
A inceput incet sa creasca, mai intai sa se poticneasca in fiecare obstacol intalnit in drum, iar eu incercam din greu sa il inteleg, sa il ocrotesc si sa il sprijin sa creasca cum stiam eu mai bine.
Apoi am constatat intr-o zi, ca se descurca fara mine. Dar ca o mama protectoare, am stat acolo, langa el, mereu, sa ma asigur ca este in siguranta.